Feeds:
Posts
Comments

Posts Tagged ‘caritate’

carmensylva-1904„O bună doamnă mi-a scris că a înrămat fotografia Regelui cu topaze, întrucât această piatră se presupune că te fereşte de o moarte neaşteptată şi violentă. E pur şi simplu delicios, nu-i aşa? Iar doamna mă costă bani mulţi, ea suferind permanent de foame şi trăind doar din generozitatea mea!

Eu în ultimii trei ani mi-am cumpărat o singură pălărie pentru a face faţă la toate obligaţiile mele de caritate şi dânsa înrămează poza Regelui cu topaze! E chiar prea delicios! Iar Regele îşi doreşte o moarte violentă, una de adevărat soldat, boala fiindu-i un coşmar şi o încercare prea mare!“ (1904)

Regina Elisabeta a României – Carmen Sylva (1843-1916)

Sursa: Letters and poems of Queen Elisabeth (Carmen Sylva) with an introduction and notes by Henry Howard Harper, Boston, The Bibliophile Society, 1920. Traducerea în româneşte de Silvia I. Zimmermann.

Read Full Post »

„Multă putere de sacrificiu este nevoie pentru astfel de întreprinderi care să ajute oamenilor suferinzi. Iar societatea înfiinţată de mama mea* a fost foarte bună, pentru că asigura îngrijirea pacienţilor săraci precum şi mâncarea lor în diferite case şi în mai multe zile pe săptămână.

Când revin la Neuwied, nu mai găsesc pe multe din doamnele care au aparţinut ani de-alungul societăţii. In schimb numele săracilor care au fost îngrijiţi sunt mai departe pomenite şi după ce membrii societăţii si-au aflat deja odihna veşnică.

Cei nevoiaşi au mai departe nevoie de ajutor. Această experienţă am avut-o de repetate ori în lunga mea viaţă. Căci cine are odată nevoie de ajutor, rareori devine independent. Un om independent nu ar fi cerut de la bun început ajutor şi astfel lucurile stau pretutindeni cam la fel ca şi la societatea din Neuwied: mereu aceiaşi oameni sunt îngrijiţi şi ajutaţi, pe când cei care ajută se schimbă atât de des şi părăsesc lumea noastră cu mult înaintea bolnavilor lor.

Societatea a ajutat pe cei bolnavi mai departe, an de an, cu răbdare şi cu perseverenţă. De asemenea, acum îi ocrotesc şi pe surdo-muţi, pe orfani şi pe nevăzători, astfel încât o mulţime de case din acest mic oraş sunt dedicate carităţii.“

krankenpflege

* Principesa Maria de Wied, mama Reginei Elisabeta a României. Principesa-mamă a sprijinit înfiinţarea în anul 1868 a „Socieatăţii de caritate a femeilor din Neuwied” (care ulterior a devenit „Societatea de Crucea Roşie Neuwied” şi există până astăzi).

***
Din amintirile din copilărie şi adolescenţă ale Reginei Elisabeta a României, născută Prinţesă de Wied, (1843-1916): Carmen Sylva „Mein Penatenwinkel“, 1908. Traducerea citatului de Silvia Irina Zimmermann.

> Ediţia română: Carmen Sylva: „Colţul penaţilor mei“, traducere de Dimitrie Hâncu, 2 volume, Bucureşti: Ed. Vivaldi, 2002.

> Textul în limba germană: Der Frauenverein für Krankenpflege in Neuwied

Read Full Post »

In copilărie „îmi doream cu ardoare să ajut pe cei săraci şi îmi aduc aminte de o mare învăţătură pe care am primit-o de la părinţii mei în cel mai drăgăstos mod posibil. Spuneam deseori că vreau să dăruiesc săracilor hainele mele. Când, într-o zi, găsii un val mare de stofă de lână cu carouri verzi şi albastre, deosebit de groasă şi de călduroasă! Bucuroasă din cale-afară am strigat:

– E pentru mine? Acum pot să dăruiesc săracilor toate hainele mele!

Mama atunci îmi zise:

– Nu crezi că ar fi mai bine să-ţi păstrezi rochiţele tale albe şi subţiri şi să dăruieşti stofa cea frumoasă şi călduroasă săracilor?

Elisabeth mit ihrem Bruder Wilhem, 1848 (Gemälde von Carl Sohn)

Elisabeth mit ihrem Bruder Wilhem (Gemälde von Carl Sohn, 1851)

Ma uitai la ea şasiu şi cam dezamăgită, căci aveam doar vreo cinci anişori şi găseam că stofa cea frumoasă şi călduroasă era mult mai atractivă decât rochiţele mele albe în care iarna tremuram îngrozitor de frig! Dar mă gândii apoi că mama avea probabil dreptate şi tare mult m-am bucurat când mi-a permis să duc eu pachetul săracilor, o familie numeroasă în care mama era bolnavă de tuberculoză şi se afla probabil pe pragul morţii.

Seara îi povesti dragei mele Hannchen* pe când îmi ondula părul (un mare chin al copilăriei mele) că fusesem cu mama mea la cutare familie şi dusesem haine. Deodată răsună vocea mamei mele din camera vecină:

– Găseşti că este drăguţ din partea ta să spui numele oamenilor cărora probabil le este mare ruşine dacă se află că sunt săraci şi care nu vor să se ştie pentru că speră ca tricotând şi torcând să-şi poată câştiga un trai cinstit ca toată lumea şi să nu fie socotiţi ca nevoiaşi?

Aceste cuvinte mi-au dat mult de gândit …“

____________________________

* Camerista principesei.

***
Din amintirile din copilărie şi adolescenţă ale Reginei Elisabeta a României, născută Prinţesă de Wied, (1843-1916): Carmen Sylva „Mein Penatenwinkel“, 1908. Traducerea citatului de Silvia Irina Zimmermann.

Ediţia română: Carmen Sylva: „Colţul penaţilor mei“, traducere de Dimitrie Hâncu, 2 volume, Bucureşti: Ed. Vivaldi, 2002.

Textul în limba germană: Carmen Sylva: Eine große Lehre von meinen Eltern

Read Full Post »

statuie-csregina

„Vor să-mi sărbătorească aniversarea de 70 de ani minunat de frumos şi chiar şi să-mi ridice un monument!

Atunci am rugat cu stăruinţă să mă menajeze cu aşa ceva şi să nu risipească frumoşii bani astfel. Mai bine să-i folosească pentru una din fundaţiile mele, pe care astfel aş putea-o ridica din nou, dacă aş avea ceva bani. O statuie a mea ar costa îngrozitor de mult, iar eu nu sunt atât de orgolioasă încât să-mi facă plăcere.

Mai bine rămân ca legendă în inimile oamenilor, decât în piatră şi marmură, rece şi străină şi indiferentă.“

Regina Elisabeta a României (Carmen Sylva)

Traducere: Silvia I. Zimmermann

Read Full Post »

Older Posts »