Feeds:
Posts
Comments

Posts Tagged ‘poveste’

Câte ceasuri, câte zile, câte săptămâni am stat aşa, la sânul Sfinxului, n-aş putea să spun. Pacea ce-mi cuprinsese sufletul desfiinţase timpul.

În sfârşit, buzele statuii antice se mişcară şi gura ei prevestitoare vorbi cu vocea adâncă:

– Alege-ţi un băiat de-aci şi ia-ţi-l!
– Dar nu vreau să-l mai iau.
– Ai uitat calea grea ce-ai străbătut ca să-l găseşti?
– Ce, aşa de grea mi-a fost calea? Am uitat tot. De aci-nainte nu mai doresc nimic.
De când mi-am potolit setea la sânul tău fermecat, dorinţele au murit în mine.
– Totuşi, spuneai că ai făgăduit ţării tale ceva.
Vorba asta mă puse pe gânduri.

***

Fragment din povestea Robia Peleşului de Carmen Sylva (Regina Elisabeta a României, 1843-1916)

***

Ediţii noi ale poveştilor lui Carmen Sylva în germană si română le editurile:
www.curteaveche.ro şi www.ibidem-verlag.de

robia pelesului

Conferința-dezbatere cu lectură:

„Regina Carmen Sylva – pagini de poveste și memorialistică”

la Casa Schiller, Bucureşti, 20 august, ora 18:30

https://www.facebook.com/events/1091606674201818/

Read Full Post »

robia-pelesului

Aşezată pe o stâncă, stam în pădurea seculară, unde brazii căzând de bătrâneţe se aplecau unii peste alţii şi zăceau încărcaţi de muşchi, înconjurati de ,,ciocurile berzelor” şi de ,,nu-mă-uira”.
Mă uitam cum sare Peleşul prin mijlocul pădurii, săltând din cascadă-n cascadă, sălbatec, furios, spumegos, răcoros şi tânăr, ca un copil de munte ce este. El nu vrea să ştie nici de stavile, nici de greutăţi; nici carte nu prea ştie Peleşul, căci nu prea se încumetă cu citirea şi cu scrierea. Iar dânsul mai spune:
– Nu ştiu carte nici zânele de pe vârfurile de unde viu, căci dac-ar fi ştiut, m-ar fi învăţat şi pe mine.
Cu ce ochi miraţi mă privi el când întrebai ce învăţase pe acolo.
– Ce-am învăţat? Hm, frumoasă întrebare! Parcă slovele şi mâzgălelile voastre sunt bune de ceva!
Apoi, îmi povesti toată ştiinţa zânelor, care e alta decât a oamenilor…

***
Din: „Robia Peleşului” de Carmen Sylva (Regina Elisabeta a României, 1843-1916), traducere de Elena Radu Rosetti (1897).

***
Ediţie-album a poveştilor lui Carmen Sylva:

povestile-pelesului

Carmen Sylva (Regina Elisabeta a României): Poveştile Peleşului. Ediţie îngrijită şi postfaţă de Silvia Irina Zimmermann. Ilustraţii din Arhiva Princiară de Wied, Bucureşti: editura Corint, colecţia: Istorie cu blazon [colecţie iniţiată şi coordonată de Filip-Lucian Iorga], 2016, 244 p. ISBN: 978-606-793-022-1.

Ediţii noi germane: www.carmen-sylva.de/maerchen.htm

carmen sylva regina elisabeta românia königin elisabeth rumänien wied literatur silvia irina zimmermann  carmen sylva regina elisabeta românia königin elisabeth rumänien wied literatur silvia irina zimmermann

carmen sylva regina elisabeta românia königin elisabeth rumänien wied literatur silvia irina zimmermann  prinzwaldvogel-maerchen-elisabeth-zu-wied-carmen-sylva

Read Full Post »

A Pretty Story

carmen-sylvaThe story of how Her Majesty adopted her charming “pen name” is typical of her temperament. While paying a visit to the elementary school for girls at Jassy, she asked a little maid if she knew who was “Carmen Sylva”.
“Yes,” replied the child, “it is the name” of the Queen when she writes books.”
“And what does it mean?” persisted the Queen. The child was silent, and the Queen answered her own question:
“When I was a child like you,” she said, “I loved to ramble through the forest, and used to wish I could sing like the birds. That is why I took the name, because ‘carmen’ means a song, and ‘sylva’ a forest.”

 

Eine nette Geschichte

Die Geschichte über die Wahl des zauberhaften Dichternamens Ihrer Majestät ist kennzeichnend für ihr Temperament. Während eines Besuches in einer Grundschule für Mädchen in Jassy fragte sie eines der Mädchen, ob sie wüsste, wer Carmen Sylva sei.
„Ja“, sagte das Mädchen, „es ist der Name der Königin, wenn sie Bücher schreibt.“ – „Und was bedeutet er?“, fragte erneut die Königin.
Das Kind blieb still, und so beantwortete die Königin selbst ihre Frage:
„Als ich ein Kind war wie du, liebte ich es, durch den Wald zu laufen, und ich wünschte mir, so zu singen, wie die Vögel. Deshalb wählte ich mir diesen Namen, denn ‚carmen’ bedeutet Lied und ‚sylva’ Wald.“


O poveste drăguţă

Povestea despre alegerea fermecătorului nume de scriitoare al Majestăţii Sale este caracteristică pentru temperamentul ei. In timpul unei vizite într-o şcoală primară pentru fete din Iaşi, ea întrebă pe una dintre fetiţe, dacă ştia cine era “Carmen Sylva”.
– Da, răspunse copila, este numele reginei când scrie cărţi.
– Şi ce înseamnă? insistă regina.
Copilul amuţise, iar atunci regina răspunse ea însăşi întrebării ei:
– Când am fost copil ca tine, adoram să cutreier pădurea şi îmi doream să pot cânta precum păsările. De aceea am ales numele, căci ‘carmen’ înseamnă cântec, iar ‘sylva’ pădure.

***

Source/ Quelle/ Sursa: The Register (South Australian Gazette), 1916.

Ins Deutsche übersetzt von / Traducere în româneşte de Silvia Irina Zimmermann.

Foto: Carmen Sylva, „Märchen einer Königin“, 1901.

Read Full Post »

einleben„Vroiam să găsesc adevărul. Atunci Sufernţa m-a luat de mână şi mi-a zis:

– Vin-o cu mine şi te voi duce la adevăr, dar pe drum trebuie să fii fără teamă.

– Nu mi-este teamă; simt atâta forţă în mine, că aş putea duce un munte în spate!

(…)

Dar în dragoste nu era adevărul şi nici în renunţare nu era; iar eu eram revoltată, căci nu înţelegeam de ce trebuia să renunţ. Mâna Suferinţei mă apăsa greu pe umăr şi o lungă vreme pasul mi se încetini şi istovi; încât nu mai căutam adevărul. Atunci, deodată mi-am dat seama: în muncă, în muncă măreaţă şi bogată ar trebui să fie.

Când auzi Suferinţa aceasta, îmi îndreptă privirea şi arătă înainte:

– Aici stă un om întreg şi te aşteaptă. Vrei să îl iubeşti întreaga viaţă? Şi aici este drumul tău, este aspru şi pietros şi duce printre prăpăstii spre înălţimi ameţitoare. Vrei să porneşti pe el? Iar acolo te aşteaptă munca ta, mare cât un munte. Vrei să o porţi pe umeri?

– Vreau! am zis eu.

Şi Suferinţa m-a îndrumat spre căsnicie, m-a făcut mamă şi mi-a încărcat umerii cu muncă din belşug. Dibuiam să găsesc drumul cel drept, dar a trebuit să trecem prin desconsiderare şi suspiciune, iar pe cărările abrupte ne-au întâmpinat ura şi neîntelegerea. Însă tot nu mi-era teamă, pentru că eu eram mamă. Dar prea puţini ani mi-a fost dată ort această mare onoare, căci ochii luminoşi ai copilului meu s-au stins iar căpşorul i l-am culcat în sicriu.

Am rămas mai departe dreaptă, în ciuda focului din pieptul meu şi am întrebat Suferinţa:

– Unde este adevărul? Acum când am îngropat toate bucuriile şi speranţele lumeşti, nu îmi mai rămâne nimic decât adevărul şi am un drept să îl găsesc!

Atunci şuferinţa mi-a pus condeiul în mână şi mi-a zis:

– Caută!

Iar eu am scris şi am scris şi nu ştiam că practic o artă, căci de ani de zile renunţasem cu grea inimă să fiu poetă! Am încercat să fac binele unde puteam. Am învăţat să înţeleg oamenii şi să recunosc ce gândesc şi simt ei în adândul inimii lor, dar adevărul nu l-am găsit. Paşii mei au devenit din nou grei, până când, doborâtă de boală, am rămas jos.

(…)

Atunci pământul sub picioarele noastre a început să bubuie şi Războiul a trecut peste noi. (…) Dar nici nu era adevărul. Din luptă am ieşit fără teamă şi victorioşi, dar numaidecât ne-au întâmpinat iar invidia şi gelozia, făcându-ne din nou drumul alunecos şi anevoios.

– O adevărul! Adevărul!, am strigat eu atunci, Tineretea mea a trecut, cele mai grele lupte le-am înfruntat, încă mai trăiesc, dar adevărul nu îl văd!

– Uite-l acolo, mi-a zis Suferinţa.

Iar când mi-am ridicat privirea am văzut în depărtare, lângă o apă liniştită un copil mic ai cărui ochii străluceau.

– Copilul acela este adevărul?, am întrebat eu.

Suferinţa zâmbi:

– Nu-i aşa că nu este de temut?

Dar când spuse asta, copilul începu să crească şi se făcu tot mai mare, până ţinu tot pământul în palmă şi până cuprinse tot cerul.

– Vezi acum adevărul? a întrebat Suferinţa, iar acum priveşte în tine…”

***

Fragment din povestea „Ein Leben“ (O Viaţă) din „Leidens Erdengang“ (Pelegrinajul suferinţei) de Carmen Sylva.

Traducere din germană de Silvia Irina Zimmermann.

***
Ediţii noi din Carmen Sylva în limba germană:

csmaer1 csmaer2 pmLA

Silvia Irina Zimmermann (coord.): Aus Carmen Sylvas Königreich [Din regatul Carmen Sylvei]. Gesammelte Märchen und Geschichten für Kinder und Jugendliche von Carmen Sylva [Poveştile şi povestirile pentru copii şi adolescenţi de Carmen Sylva], 2 volume, ibidem-Verlag Stuttgart, apare în primavară 2013.
Vol. I: Rumänische Märchen und Geschichten (Poveşti şi povestiri româneşti)
Vol. II: Märchen einer Königin (Poveştile unei regine)

Silvia Irina Zimmermann (coord.): Carmen Sylva, Pelesch-Märchen [Poveştile Peleşului]. ibidem-Verlag Stuttgart, apare în primavară 2013.

Read Full Post »

Older Posts »