Feeds:
Posts
Comments

Posts Tagged ‘regina’

carmensylva-lit-siz2016

„Das größte Glück und das größte Unglück ist, wunschlos zu sein.“

„Cea mai mare fericire si cea mai mare nenorocire este să nu mai ai nicio dorinţă.“

Carmen Sylva. Regina Elisabeta a României (1843-1916)

* * *

povestile-pelesului carmen sylva regina elisabeta românia königin elisabeth rumänien wied literatur silvia irina zimmermann prinzwaldvogel-maerchen-elisabeth-zu-wied-carmen-sylva carmen sylva regina elisabeta românia königin elisabeth rumänien wied literatur silvia irina zimmermann carmen-sylva-kindheitserinnerungen

 

Read Full Post »

peles-2013-16

“Poveştile Peleşului” & “Robia Peleşului” (album, ed. Corint, 2016)
“Pelesch-Märchen” (ibidem-Verlag, Edition Noema, 2013)

Read Full Post »

povestile-pelesuluiNu merse mult și întâlni o femeie bătrână, care târa după sine o sarcină de crăci și
câteva alte sarcini, și era mai moartă de osteneală. Ea se oprea adesea pentru a‑și lua suflet, și se uita cu ochi răi la tânărul cel frumos, care se apropie de dânsa cu semne prietenoase și o rugă cu vorbe bune să‑i dea voie să‑i ajute, căci va purta el sarcina oricât de departe va voi:
— Dar e grea și calea e lungă!
— Atunci trebuie să‑ţi ajut cu atât mai mult, răspunse Emanuil cu dulceaţă. Luă
toate sarcinile în spinare și o luă atât de iute înainte, încât bătrâna de-abia putea să‑l urmeze. Ei au mers astfel până în seară, până ce‑au ajuns la un bordei mic. Emanuil puse acolo sarcinile la pământ, își luă ziua-bună și voi să se ducă, dar femeia cea bătrână se uită la dânsul cu ochi pătrunzători şi‑i zise:
— Şi vrei să te duci de aci fără să‑ţi iei plata cuvenită? Unde ai să rămâi peste
noapte?
Emanuil arătă cu mâna spre pământ.
— De loc de odihnă e bogăţie mare în această lume! răspunse surâzând.
— Nu, fiule. Altfel ne‑a fost socoteala. Să te odihneşti în bordeiul meu și să iei de
mâncare și de băutură, căci am destul pentru doi!
Ea‑l ospătă cu prietenie şi‑l întrebă de unde vine și unde se duce.
— Vin din singurătate, zise Emanuil, și caut o slujbă.
— Şi ce simbrie ceri tu?
— Eu? Niciuna!
Ea‑i făcu patul, și el dormi liniştit toată noaptea. Când se revărsă de ziuă, voi să
se ducă pe tăcute, pentru a nu trezi pe bătrână. Dar ea se sculase de mult şi pregătise pentru dânsul ceva lapte și pâine. Emanuil sta plin de rușine înaintea ei. Ea însă vorbi:
— Ia binele de unde poţi și cum poţi, chiar când ar fi numai un pătrar de oră de
somn. Fără simbrie nu vreau să te duci de la mine. Vei găsi în calea ta destulă nerecunoştinţă. Îţi dăruiesc deci darul, ca tot binele ce‑l faci altuia să ţi‑l faci ţie însuţi, ori îţi vor mulţumi ceilalţi, ori nu, aceasta totuna să fie. Iar și răul, care‑l vei face celorlalţi, să fie făcut ca și cum ţi l‑ai face ție însuţi, se vor mânia ceilalţi în contra ta, ori nu. Gândeşte‑te la astea, fiule!
Emanuil se gândi la acest dar şi‑l găsi extraordinar. Nu ştia dacă trebuia să se bucure de dânsul, dar mulţumi bătrânei și se porni pe drum, înainte.

***

Fragment din povestea “Omul” din “Poveştile Peleşului” de Carmen Sylva.

Carmen Sylva (Regina Elisabeta a României): Poveştile Peleşului.

Ediţie îngrijită şi postfaţă de Silvia Irina Zimmermann. Ilustraţii din Arhiva Princiară de Wied, Bucureşti: editura Corint, colecţia: Istorie cu blazon [colecţie iniţiată şi coordonată de Filip-Lucian Iorga], 2016, 244 p. ISBN: 978-606-793-022-1.

 

Read Full Post »

portretul-regelui-carmen-sylva-regina-elisabeta„Când l‑am trezit pe Rege, am început mulţumindu‑i din nou pentru splendidul lui dar, sosit câteva zile înainte: un pian Bechstein, primul meu piano‑forte, după ce toţi artiștii care cântaseră la mine, în cursul anilor acestora, fuseseră nevoiţi să se mulţumească cu micul meu pian arhiuzat. Acest piano‑forte fusese consacrat prin Emil Sauer și‑și destăinuise deja sunetele dumnezeiești.

Recunoștinţa mea era, prin urmare, cu atât mai adâncă și mereu ziceam: „E prea mult, mult prea mult!“ Regele însă zâmbea șiret și pretindea că este de‑ajuns!

Când am sosit la dejun […] am mai găsit un dar: un tablou splendid de contele Courten, pe care Regele mi‑l cumpărase la München. Dându‑mi‑l, îmi zise: „Îţi dăruiesc visul tău!“ Acest tablou este numit: În galeria înaintașilor. O încântătoare fată tânără, în picioare, gânditoare, în haine de bal, luminată viu de o lampă, într‑o galerie care se pierde în urma ei în lumina lunii. În fund, în penumbră, răsare viziunea unui cavaler, transparent, dar totuși vizibil, care o urmărește cu priviri severe și dulci. E un tablou de‑o poezie avântată.

Visul meu fusese tot astfel. La 8 octombrie 1869, visam că mă găsesc în vechiul nostru castel, la Neuwied lângă Rin, și castelul ardea în flăcări. Eu mă aruncai în marea hală centrală care traversează cele două etaje și mă văitam că are să se prăbușească, când, deodată, apare un cavaler, în armură de argint, urcând scările principale pe un cal negru. Flăcările se reflectează roșii pe armura sa. Își ridică viziera, descalecă, vine drept la mine și‑mi întinde mâna. Cavalerul avea barbă neagră!

Pe urma acestui vis am fost mereu tachinată, pentru că mereu ziceam că n‑am să mă mărit, iar a vedea flăcări însemnează măritiș. Și mai ales… cavalerul! Opt zile mai târziu, la 15 octombrie, eram logodită. Când, mulţi ani mai târziu, pentru întâiași dată am cercetat Sigmaringen, deodată am izbucnit în sala de arme: „Uite cavalerul meu!“ A fost din partea Regelui o amabilitate extraordinară de a‑mi reaminti visul într‑un chip atât de gentil. Se vede bine că visul mi‑a înfăţișat un adevărat cavaler, nu‑i așa?“

Carmen Sylva – Regina Elisabeta a României (1843-1916)

Din eseul: Cum s‑a petrecut aniversarea mea de 60 de ani, în: Regele Carol I în opera Reginei Elisabeta (2014)

* * *

Bibliografie:

portretul-regelui-carmen-sylva-regina-elisabeta

Silvia Irina Zimmermann: Regele Carol I în opera Reginei Elisabeta. La 100 de ani de la moartea Regelui Carol I al României (1839-1914). Imagini din Arhiva Princiară de Wied şi din colecţia autoarei. Cuvânt înainte de ASR Principele Radu al României. Prefaţă de prof. dr. Nicolae-Şerban Tanaşoca. Bucureşti: Editura Curtea Veche, 2014, 206 p., c. 100 imagini, ISBN 978-606-588-771-8.

 

Read Full Post »

Older Posts »